Raul Oltet a sapat de-a lungul mileniilor in calcarul muntilor Parang si Capatanii minunate chei si numeroase formatiuni carstice, acestea constituind unele din cele mai importante monumente ale naturii din nordul Olteniei. Pestera Polovragi este situata pe malul stang al Oltetului, la o altitudine de 670m si la 20m inaltime fata de talvegul raului. Ea se afla la 6km nord de DN 67 Targu-Jiu Ramnicu-Valcea si 500m de Sfanta Manastire Polovragi.

Mănăstirea Tismana cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani, se află pe teritoriul orașului Tismana din județul Gorj, la 36 de km de orașul Târgu-Jiu.

Mănăstirea, reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost și un post de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.

Mănăstirea Tismana este cel mai vechi așezământ monahal inca in functiune din Țara Românească. Construită tot prin râvna cuviosului Nicodim, sora ei, Mănăstirea Vodița, a fost distrusă la puțin timp după construire (mai apoi s-a construit Vodita 2 unde Nicodim a revenit de la Tismana), singura citadelă a ortodoxiei noastre rămânând, timp de peste șase veacuri, Mănăstirea Tismana. Deoarece cu Vladislav (Vlaicu) Vodă (1364-1377) începe pomelnicul mănăstirii, fratele lui Vlaicu, Radu I Vodă asociat la domnie din 1372, fiind al doilea în pomelnic, istoricul Alexandru Ștefulescu susținea că la începutul domniei lui Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit mai întâi biserici din lemn și s-au făcut danii prin hrisov.

Într-un peisaj fermecător, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colțuri, mănăstirea Tismana este așezată pe vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura întunecată a Peșterii Sfântului Nicodim și de sub ale cărei ziduri țâșnește apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător – diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat mănăstirea Tismana în iulie 1657 și menționează în cartea sa, scrisă în limba arabă, „Note de călătorie”, printre altele: „…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această țară, nici în alta, prin frumusețea locului și a așezării, prin mulțimea apelor sale și întărirea pe care o are, ajutată și de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.”

Efortul de a ajunge in acest sat de pe frumoasele meleaguri ale Muntilor Cernei este pe deplin rasplatit de realitatile etnografice de aici. Satul are gospodariile dispuse de-a lungul mai multor vai, o mare parte a caselor localnicilor pastrandu-si vechea arhitectura traditionala.
Atentia trebuie sa se concentreze indeosebi asupra produselor mestesugaresti rezultate din prelucrarea artistica a lemnului, din prelucrarea parului de capra, precum si asupra instalatiilor tehnice taranesti. Dintre acestea unele sunt in plina activitate — lucru din ce in ce mai rar in realitatea etnografica româneasca contemporana — instalatii tehnice populare de straveche traditie — mori cu ciutura, pive de ingrosat tesaturile, cazane de tuica. Privind cu atentie principiul de functionare al morilor de ciutura puse in miscare prin actiunea apei asupra acelor  rotii de moara, iti apare limpede faptul ca ingeniozitatea in constructie a taranilor s-a bazat pe principiul modern al actionarii turbinei.

Obarsia Closani era si un important centru de prelucrare artistica a lemnului unde se faceau  piese de mobilier, de o remarcabila frumusete si bun gust. Lada de zestre fiind confectionata cu unelte simple: securea, broasca, gilaul, horjul, paznicul, adica compasul de lemn etc.

Baia de Aramă

Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Este traversată de paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.

Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle.

Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o reprezintă apele. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului.