Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, singurul pod natural din România, este inclus în categoria monumentelor naturale foarte rare.

În toată lumea, sunt doar trei astfel de poduri, iar acesta este al doilea, ca mărime, din Europa. Este unicul pasaj natural rutier funcţionabil din ţară, traversat de DJ 670 care leagă Baia de Aramă de Drobeta Turnu Severin.

Foto.
În 2009, structura lui de rezistenţă a fost grav afectată din cauza trepidaţiilor, dar şi a precipitaţiilor căzute în zonă. Bucăţi mai de stâncă s-au desprins din tavanul acestuia, astfel că autorităţile au luat măsura restricţionării traficului pe aici şi consolidarea podului.

Lucrările se apropie acum de final, urmând ca în maxim o lună să se facă şi recepţia. “S-a făcut injectare cu beton armat. S-a consolidat cu beton de calitate superioară, s-a făcut şi un zid de protecţie.

S-a intervenit la timp şi podul a fost salvat. A fost operaţiunea cam dificilă, pentru că a fost riscant, dar până la urmă am reuşit.

Ne bucurăm că am reuşit să salvăm un obiectiv turistic unic în lume”, ne-a spus Alin Crăciunescu, unul dintre cei care au participat la lucrări.

…
“După recepţia finală, urmează să interzicem accesul la auto pe pod, pentru a-l proteja. Circulaţia se va face pe o variantă ocolitoare, iar pe pod nu vor mai trece decât pietoni şi biciclişti”, ne-a spus Marius Bălu.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mehedinţi. Consolidarea podului s-a făcut cu fonduri nerambursabile, ca o suplimentare a contractului de finanţare pentru reabilitarea drumului Marga-Baia de Aramă.

….Citeste tot articolul

2 august 2011|  Autor: Cristina Popescu

Sursa: adevarulseverin

Video: Noul drum ce duce spre Podul lui Dumnezeu

Sursa:adevarulseverin

În plus, lucrări importante se efectuează la obiectivul turistic.
După o proiectare făcut de specialişti în studii speologice s-a ajuns la concluzia că podul poate fi consolidat.
Astfel, cu ajutorul unor injecţii cu armătură de titan, stâncile aflate în pericol de prăbuşire vor fi consolidate pentru a stopa fenomenul dezintegrării.
Apoi, specialiştii încearcă să aducă podul la starea lui iniţială şi se lucrează la reconstituirea acestuia din bucăţi de stâncă.
Autorităţile speră ca până la sfârşitul acestui an lucrările să fie terminate şi astfel să se reuşească salvarea unuia dintre cele mai importante obiective turistice din nordul Mehedinţiului.

Citeste mai mult aici.

Sursa: Mihai Badescu 17 Mai 2011 http://www.romania-actualitati.ro/consolidari_la_podul_natural_de_la_ponoarele-29032

“Conform site-ului www.ponoare.ro, legenda spune că, de mult, aici locuia necuratul, chiar în peștera Ponoare. Săturându-se de răul pe care acesta îl făcea, oamenii i-au cerut lui Dumnezeu să-i scape de el. Astfel Dumnezeu a lovit cu palma tavanul peșterii și acesta s-a prăbușit peste intrare. Cu toate acestea, Necuratul a scăpat, ieşind pe sub deal, pe cealaltă gură a peşterii, cea care duce spre Lacul Zătonul Mare. Nervos, Aghiuţă s-a agăţat cu ghearele de vârful Dealului Peşterii, formând şanţuri în calcar, locurile numite câmpiile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra. Dracu s-ar fi urcat apoi pe Stânca Diavolului, loc de unde veghează la oamenii care intră în peşteră şi pe care uneori îi ineacă în Lacul Zătonul ….”

Citeşte/Ascultă întregul articol aici: http://www.romania-actualitati.ro/podul_lui_dumnezeu-31577

PROGRAMUL CONCURSULUI:

05.08.2011:
orele 09,00 – preselecţia concurenţilor – în sala Căminului Cultural Ponoarele;
orele 13,00 – afişarea concurenţilor selectaţi;
orele 17,00 – începerea concursului.

06.08.2011:
orele 17,00 – gala laureaţilor.

În ambele zile ale festivalului vor fi prezenţi în recital atât laureaţii ediţiilor anterioare cât şi artişti consacraţi ai geniului precum: Andreea Voica, Dinu Iancu Sălăjanu, Niculina Stoican. Acompaniamentul va fi asigurat de un ansamblu profesionist condus de dirijor – prof. Luca Adrian

CINE POATE PARTICIPA?

Pot participa la concurs persoane cu vârsta împlinită cuprinsă între 16 ani şi 32 ani. Concursul va avea două secţiuni: solişti vocali şi solişti instrumentali.

Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să citească Regulamentul concursului şi să completeze Fişa de participare. Fişa va fi însoţită de partiturile repertoriului de concurs şi vor fi trimise la Primăria Comunei Ponoarele – primaria@ponoarele.ro – 0252/381512 sau la dirijor – prof. Luca Adrian, tel.: 0767017554, fax: 0253215945 până pe data de 31.07.2011.

INVITAŢIE:

Indiferent dacă sunteţi participant, spectator sau invitat special, vă aşteptăm cu drag la această ediţie. Odată cu lăsarea serii recitalurile artiştilor vor fi însoţite de un frumos foc de tabără. Cântecul autentic, frumuseţile naturii cât şi ospitalitatea ponorenilor sunt doar câteva referinţe pentru a vă petrece cele două zile alături de noi.

Sursa.

Drumarii au început reabilitarea podului, prin reconstituirea părţii vestice superioare, care s-a deteriorat, cu ajutorul unor bucăţi de rocă, după consolidare urmând refacerea asfaltului. Astfel, Drumul Judeţean Baia de Aramă- Herculane este întrerupt, pe perioada lucrărilor, dar a fost făcută o variantă ocolitoare în apropiere. Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi a declarat că, de acum înainte, pentru protejarea monumentului natural de la Ponoarele, nu va mai fi permis decât traficul pietonal şi cu bicicleta.

Deşi drumul este închis, turiştii continuă să vină până la pod cu maşinile, pentru a-l admira. Aici, ei mai sunt atraşi de alte fenomene carstice aflate …citeste mai mult

Sursa: www.verticalonline.ro

Articol de Aura Stoenescu pe 30 Iunie 2011

Pestera a fost modelata de apele oltetului in banda de calcare jurasice din sudul muntilor parang si capatanii, lata de 1-1,5km, aici avandu-si obarsia si un izvor carstic ce apare, in chei, chiar in dreptul portalului pesterii.
Intrarea in pestera se afla in imediata apropiere a drumului forestier, ce urca in chei.

Este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9300m (impreuna cu galeriile laterale) si care se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul 5 intre pesterile din tara. Este alcatuita dintro galerie primcipala orizontala, din care se desprind, in special in prima si ultima portiune a ei, galerii laterale mici, multe din ele colmatate cu aluviuni.

Pestera Polovragi a fost cunoascuta din timpuri stravechi, cercetraile arheologice au scos la iveala urme materiale inca din epoca bronzului.
Prima descriere a ei a fost facuta de Joannes, in anul 1868, pentru ca in 1901, scriitorul Al. Valhuta sa o aminteasca in vestita sa lucrare “Romania pitoreasca”.
In 1929 , ea este cercetata si de Emil Racovita si R.jeannel, pentru ca cercetrarile arheologice sa fie efectuate de catre C.S. Nicolaescu Plopsor in anul ……mai multe informatii aici

Sursa: http://pestera-polovragi.blogspot.com/

Acest obiectiv etnofolcloric a fost declarat monument istoric.

Mănăstirea, reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost și un post de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.

Mănăstirea Tismana este cel mai vechi așezământ monahal inca in functiune din Țara Românească. Construită tot prin râvna cuviosului Nicodim, sora ei, Mănăstirea Vodița, a fost distrusă la puțin timp după construire (mai apoi s-a construit Vodita 2 unde Nicodim a revenit de la Tismana), singura citadelă a ortodoxiei noastre rămânând, timp de peste șase veacuri, Mănăstirea Tismana. Deoarece cu Vladislav (Vlaicu) Vodă (1364-1377) începe pomelnicul mănăstirii, fratele lui Vlaicu, Radu I Vodă asociat la domnie din 1372, fiind al doilea în pomelnic, istoricul Alexandru Ștefulescu susținea că la începutul domniei lui Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit mai întâi biserici din lemn și s-au făcut danii prin hrisov.

Într-un peisaj fermecător, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colțuri, mănăstirea Tismana este așezată pe vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura întunecată a Peșterii Sfântului Nicodim și de sub ale cărei ziduri țâșnește apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător – diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat mănăstirea Tismana în iulie 1657 și menționează în cartea sa, scrisă în limba arabă, „Note de călătorie”, printre altele: „…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această țară, nici în alta, prin frumusețea locului și a așezării, prin mulțimea apelor sale și întărirea pe care o are, ajutată și de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.”

Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana (1310-1406) – lui îi aparține alegerea a arhitecturii și a decorațiunilor acesteia. Construcția din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) și fiii acestuia Dan I (1384- 1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418).