Vandalism in padurea de liliac

Celebra pădure de liliac de la Ponoarele – rezervaţie naturală, parte integrantă din aria protejată „Geo Parcul Podişul Me­hedinţi” – ajunsă refugiul vremelnic al clientelei politice – cu trunchiurile ei scrijelite de ciurdele de capre, dar şi turmele de oi ce o păşunează agresiv – şi-a redus suprafaţa de la circa 70 ha câte însuma în urmă cu aproape un secol, la circa 15 ha pe care se mai întinde azi. „Asta din cauza defrişărilor abuzive la care a fost supusă – afirmă profesorul pensionar Nicolae Borloveanu – dar şi unui adevărat masacru pe care îl suportă în fiecare an din partea miilor de vizitatori veniţi de aiurea care rup fără milă crengile cu flori spre a pleca cu o amintire de la Ponoarele. Rezervaţia naturală arată acum ca după

un bombardament din cauza extragerii din perimetrul ei a pietrei văroase necesare nu puţinelor varniţe din zonă”. Să fie oare o împlinire a blestemului Sfântului Nicodim? Legenda spune că, înainte de a ajunge la Tismana, călugărul a vrut să ridice aici un lăcaş de cult, dar localnicii l-au izgonit înscenându-i furtul unei găini – după cum afirmă prof. Borloveanu – iar sfântul i-a blestemat să trăiască greu şi neam de neamul lor să fie toboşari şi cimpoieri. Şi-acum glia lor e stearpă şi puţină refuzând sămânţa pusă în brazdă. Singura lor îndeletnicire a rămas creşterea vitelor cu deosebire a caprelor şi oilor din a căror piele încă mai meşteşugesc cimpoaie şi tobe.

C.H.ILIA

Sursa. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *