Baia de Aramă

Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Este traversată de paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.

Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle.

Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o reprezintă apele. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului.

Staţiunea balneoclimaterică Bala

Localitatea Bala este situată în județul Mehedinți, la 50 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin, pe drumul care face legătura cu Şovarna şi Ilovăţ. Orașe apropiate: Motru, şi Baia de Aramă (aproximativ 25 km).
Staţiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni.
Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecţii, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme.

Peștera Băluței, situată în satul Băluța pe Cheile Băluței, prezintă doua etaje: unul inundat aproape tot timpul, iar celălalt deasupra lui, un etaj fosil cu diferite formațiuni carstice. Pestera are o lungime de 248m.

Peștera Băluței este cea mai mare cavitate carstică penetrabilă a zonei carstice orientale, fiind o resurgență temporar activa, situată în apropierea talvegului Văii Rîieni.

Galeriile sale se dezvolta pe doua etaje, dintre care cel inferior este constituit dintr-o succesiune de sifoane, cu conducte de presiune inundate aproape tot anul. Etajul fosil, dezvoltat în partea finală a peșterii, este legat de primul prin intersecții de galerii și puțuri; acesta prezintă zone prăbușite și forme de concreționare (Goran, 1978).

Cheile Băluței sunt singurele chei de dimensiuni și importanță mai mare de pe teritoriul comunei Ponoarele, cu o lungime de circa 1km.

Cheile Băluței se află în proximitatea satului Băluța, fiind mărginite de Cornetul Băluței și cel al Râienilor, cu altitudini ale pereților calcaroși cuprinse între 300-400m.

Prin Cheile Băluței se realizează legătura cu stațiunea balneară Bala, urmând un frumos traseu împădurit favorabil practicării cicloturismului.

In anul 1967 aici s-au filmat secvente pentru filmul romanesc Dacii.