Monumentul naturii de la Ponoarele numit Podul lui Dumnezeu, pod natural cum nu sunt decât trei în lume şi unic pentru că este singurul circulat, se află în reparaţii. După ce, încă de anul trecut, a început să se fisureze, în ultimul timp a fost închis de-a dreptul, aşa că gorjenii care vor să treacă din Gorj în Mehedinţi, pe Baia de Aramă, trebuie să ia în calcul acest aspect.

Pestera Ponoarele, cunoscuta si sub numele de Pestera de la Podul Lui Dumnezeu, Pestera de la Pod, Pestera Podului sau Pestera de la Podul de Piatra, este accesibila turistilor putand fii vizitata pe tot parcursul anului, se afla intr-un grad avansat de distrugere cu un numar mare de stalactite rupte si stalagmite dislocate din galeria fosila.

Pestera podului este situata la o altitudine de 337m. Lungimea sa este de 734m. Pestera este o strapungere hidrogeologica realizata de apele ce se strang in lacul Zăton.
Prezinta doua intrari de dimensiuni mari. Galeria principala este subfosila, la un nivel superior se gaseste o galerie fosila.

In interior pestera prezinta un aven si o dolina ce au functia de prea-plin, caci, atunci cand nivelul apei in Lacul Zaton creste, apa urca inundand pestera, pentru ca ea sa se scurga treptat odata cu scaderea nivelului din Zaton. Galeria fosila prezinta spatii mari fiind bogat concretionata cu domuri stalagmitice, stalagmite, stalactite, draperii foarte lungi si stalactite fistulare. Pestera Ponoarele este opera apelor zatonului, care se drenau candva prin galeriile ca si pe sub arcada Podului Natural, detasat acum de restul pesterii in urma unei prabusiri.

Material extras din ” Rezervatii naturale geologice din Romania ”
aparuta in Editura Tehnica Bucuresti in 1976, pag. 154 – 157.
Autori : M. BLEAHU, Vl. BRADESCU, Fl. MARINESCU
Material cules si aparut prin grija geologului Constantin CIRLAN – A. N. A.R. si inginerului Marius POPESCU – DRDP Craiova

Caracterizare. Complex carstic cu o mare varietate de forme : arcada naturala, pesteri, vai oarbe, campuri de lapiezuri.

Ca oriunde pe lume, podurile din spatiul geografic al Romaniei nu au cunoscut o dezvoltare continua.

Ele, podurile, au cunoscut insa in acest spatiu, o evolutie a formelor in stransa legatura cu :
Materialul din care au fost realizate
Aria geografica in care au fost amplasate
Etapa istorica a societatii umane care si-a pus amprenta pe fiecare lucrare in parte.